Dezvoltarea cognitivă a copilului tău – Secrete și sfaturi pentru părinți!

Dezvoltarea cognitivă a copilului tău - Secrete și sfaturi pentru părinți!

Dezvoltarea cognitivă a copilului tău – Secrete și sfaturi pentru părinți!Copilul tău trece, cu siguranță, printr-o multitudine de etape pe care le observi și la care participi permanent ca părinte. Dezvoltarea cognitivă este un proces prin care cel mic învață să se descurce singur și să interpreteze, în mod corect, ceea ce se întâmplă în jurul lui. Prin evoluția gândirii sale, el reușește să judece și să discearnă anumite situații, dar și să le clasifice și să le rezolve pe cele problematice. Astfel, punerea unei baze în acest sens este extrem de importantă pentru crearea unui fundament stabil al adultului din viitor.

În acest articol vei afla câteva secrete și sfaturi privind dezvoltarea cognitivă a copilului tău:

1. Ce presupune evoluția inteligenței cognitive?

Procesul de evoluție și de dezvoltare prin care trec copiii are câteva caracteristici care nu se schimbă pe parcurs, dar și altele care se modifică în funcție de vârstă, context și personalitate. A cultiva aceste capacități în mod optim înseamnă a crea un teren fertil pentru ca abilitățile să crească și să evolueze în principii și valori de sine stătătoare, la care copilul să poată apela oricând, știind, în subconștient, faptul că aceste calități s-au format, există și reprezintă o fundație solidă. Însă, ce presupune exact o astfel de evoluție? Iată o întrebare care poate apărea des în mintea părinților, fiindcă oricine are nevoie de un fundament clar și de o ancoră bine formulată, care să ajute în procesul de înțelegere a acestei perioade.

Ce presupune evoluția inteligenței cognitive?

1.1. Teoria lui Jean Piaget despre dezvoltarea cognitivă a copiilor

Prin definiție, dezvoltarea cognitivă presupune formarea și conturarea gândirii, dar și a proceselor adiacente care au scopul de a completa toate piesele de puzzle ce alcătuiesc mecanismele de bază ale psihicului și comportamentului uman. Gândirea, în sine, este un proces abstract – însă ea poate fi împărțită în mai multe categorii care au rolul de a clarifica această noțiune complexă: procesul decizional, procesul analitic, interpretarea factorilor exteriori, formarea unei opinii și multe alte segmente care fac parte din complicata sferă a gândirii.
Jean Piaget a fost un psiholog de origine elvețiană care a revoluționat modul în care sunt văzute și înțelese etapele de dezvoltare prin care trec copiii. El a elaborat o schemă bazată pe categorii de vârstă și pe principiul care afirmă că, în funcție de perioadă, copilul își formează un anumit segment cognitiv, pentru ca, treptat, să treacă la un alt nivel care antrenează tipuri diferite de inteligență logico-emoțională. În opinia sa, copiii își dezvoltă aceste abilități, filtrând realitatea prin acțiuni, limbaj, logică și raționamente. Astfel, în funcție de factorii exteriori și de reinterpretarea lor constantă, are loc procesul complex de reorganizare mentală și adaptare la noile experiențe și situați.

Conform teoriei pe care a creat-o, Piaget a împărțit aceste categorii în felul următor:

  • Etapa senzo-motorie (0-2 ani)În această perioadă, copilul ia contact cu lumea înconjurătoare, mai ales prin intermediul simțurilor și al corpului. Astfel, el descoperă realitatea, bazându-se pe două principii: cel senzorial și cel de mișcare. Pentru a înțelege mai bine experiența prin care trece, gândește-te că toate impulsurile și semnalele din exterior sunt traduse în interpretări care țin de senzații, iar toate inițiativele și acțiunile proprii sunt determinate de mișcare.
    Astfel, bebelușul învață să se raporteze la tot ceea ce îl înconjoară, cu ajutorul văzului, auzului, mirosului, gustului și al pipăitului – ele sunt reperele majore în funcție de care se ghidează dezvoltarea lui cognitivă în această etapă. Mișcarea, de asemenea, este un factor esențial, fiindcă tentativele de mers, dar și reușitele ulterioare, îi ajută pe copii să devină conștienți de corpul lor și de modalitățile prin care îl pot folosi.Piaget a elaborat și câteva subcategorii ale etapei:
    ★ Perioada reflexelor simple (0-6 săptămâni) – în acest timp, bebelușul dezvoltă câteva reflexe de bază: cel de a suge, cel de a urmări cu privirea puncte care prezintă interes și cel de a apuca ceva cu mâna (reflexul palmar). Treptat, ele devin reflexe voluntare.
    ★ Formarea obiceiurilor și a reacțiilor (6 săptâmâni-4 luni) – bebelușul inițiază acțiuni motorii repetitive în mod intenționat.
    ★ Dezvoltarea voluntară (4-8 luni) – copilul devine orientat către stimuli exteriori care îi generează acțiunea și se dezvoltă coordonarea dintre cauză și efect. Astfel, el poate iniția o acțiune doar cu scopul de a repeta efectul observat într-o tentativă anterioară (efect care produce bucurie sau plăcere). Aici începe să se fixeze raționamentul logic.
    ★ Coordonarea și obiectivele (8-12 luni) – în această perioadă, se continuă pașii făcuți în cea anterioară, iar cel mic devine stăpân pe anumite intenții pe care le are. Astfel, el învață să elaboreze un plan care are un scop prestabilit sau un obiectiv propus.
    ★ Noutatea și curiozitatea (12-18 luni) – infanții devin preocupați de multiplele fațete și utilizări ale aceluiași obiect. Este perioada tipică experimentării și a observațiilor asupra modificărilor pe care le pot suferi lucrurile.
    ★ Internalizarea (18-24 luni) – copiii capătă abilitatea de a înțelege simboluri și de a forma reprezentări mentale. Acesta este începutul dezvoltării creative și a gândirii propriu-zise.
  • Etapa preoperațională (2-7 ani)În această etapă, copiii învață să își dezvolte abilitățile de gândire și de reprezentare mentală prin intermediul imaginilor. Proces are rolul de a crea simboluri și sensuri, cu ajutorul cărora cel mic va înțelege mai bine lumea din jurul său. În această perioadă este recomandat să fie pus în contact cu diverse jocuri educative și interactive, care să îi lucreze mintea pe mai multe planuri. Învățarea este cea mai importantă la această vârstă, fiindcă cei mici au nevoie să dobândească noi cunoștințe și informații. De aceea, ei își doresc să afle tot timpul răspunsuri la noi întrebări, dar și să creeze jocuri care să dea noi conotații unor obiecte, simboluri sau noțiuni (precum jocurile “de-a” ceva sau atribuirea unor noi însușiri anumitor obiecte). Totuși, e bine să știi că prichindeilor le este încă dificil să privească din perspective diferite, de aceea vei observa că sunt foarte orientați spre părerea lor proprie. Nu te îngrijora, cu trecerea timpului vor învăța să capete o privire de ansamblu și să accepte și opiniile diferite ale celor din jur. Dezvoltarea cognitivă la preșcolari reprezintă un proces important care pune o fundație solidă educației viitoare.
  • Etapa operațiilor concrete (7-11 ani)Aceasta este cea de-a treia etapă elaborată de Piaget, în care elementul principal este legat de folosirea logicii. Odată cu începerea școlii, copilul învață noțiuni exterioare, care nu au legătură neapărat cu el însuși, ci cu operații care necesită un raționament logic. Astfel, în dezvoltarea școlarului mic, intervine expunerea la noi informații care îi reorganizează modul de gândire și care îl pun în fața unor noi tipuri de înțelegere. Atenția se va muta din interior către exterior, iar acest lucru crește gradul de adaptabilitate la necunoscut, dar și apariția unor probleme sau situații care trebuie înțelese, și apoi rezolvate. În această perioadă se pun bazele pentru gândirea sănătoasă de mai târziu, dezvoltând, în același timp, comunicarea, memoria și abilități specifice.
  • Etapa operațională formală (11-14 ani)Perioada preadolescenței este extrem de importantă în formarea identității, a gândirii, dar și a personalității. Astfel, inteligența logică este dobândită prin asocierea simbolurilor cu anumite concepte de natură abstractă, iar preadolescentul devine capabil să elaboreze ipoteze și raționamente deductive. Dacă în etapele anterioare, copilul nu este capabil să se bazeze decât pe experiența sa, creând raționamente de tip inductiv, în această fază se naște gândirea ancorată în conceptul “ce-ar fi dacă”. Acest lucru îi permite să judece dincolo de realitatea imediată, evaluând ipotetic situația, dar și eventualele consecințe care pot apărea.Bazându-te pe aceste informații, poți analiza în mod optim etapele prin care trece copilul tău. Asta te poate ajuta în a înțelege perspectiva lui, dar și modul de gândire specific vârstei pe care o are. De multe ori, vei avea impresia că el poate înțelege anumite procese și fenomene în modul în care le pricepi tu, însă această schemă poate fi foarte utilă în a evita să faci asta. Nu trebuie să uiți că viziunea și gândirea pe care o ai tu nu este aceeași cu a copilului și, deci, nu poți pretinde asta de la el. Documentează-te și acordă atenție acestor perioade importante în care are loc dezvoltarea abilităților, aptitudinilor, capacităților și competențelor cognitive.

Teoria lui Jean Piaget despre dezvoltarea cognitivă a copiilor

1.2. Ce poți face pentru a îmbunătăți acest proces?

Există nenumărate activități care pot aduce un aport considerabil în procesul evolutiv prin care trece copilul tău. În primul rând, trebuie să ții cont de etapele specifice la care te raportezi, iar apoi poți deveni creativ, inventiv. Fie că optezi pentru jocuri interactive sau educative, fie că vrei să te axezi pe un anumit domeniu cu care vrei să aibă contact cel mic, important este să vezi ce i se potrivește.

De exemplu, pentru un copil cu înclinații artistice, activitățile extrașcolare care se încadrează în această sferă, pot fi de ajutor. Poate fi vorba despre desen, pictură, modelaj, muzică sau dans – oricare dintre ele este binevenită, fiindcă are un rol esențial în dezvoltarea creativității și a imaginației.

În ceea ce privește domeniul sportiv, îl poți întreba pe cel mic ce activitate îl tentează sau poți încerca să intuiești care ar fi cel pe care l-ar prefera. Sportul este extrem de benefic în acest proces, fiindcă oferă noțiunea de disciplină și direcționează energia într-un mod util.

Rolul activităților matematice este, de asemenea, major în dezvoltarea cognitivă a copilului, fiindcă ajută la crearea unui fundament rațional, care îmbunătățește abilitatea de a gândi logic.

Ce poți face pentru a îmbunătăți acest proces?

2. Exemple de jocuri 1 la 1 pe care le poți face împreună cu copilul tău

Sunt câteva jocuri pe care le poți face împreună cu micuțul tău, in interiorul casei tale. Așadar, nu este nevoie de un spațiu special sau de cunoștințe aparte, ci doar de dorință și bună dispoziție! Iată niște exemple de astfel de activități pe care să le încercați!

Oglinda

“Oglinda” este un joc simplu, care îmbunătățește atenția, concentrarea și coordonarea. Metoda este simplă: stați față în față, iar unul dintre voi este conducătorul care inițiază niște mișcări lente. Celălalt trebuie să urmărească, în timp real, mișcările propuse și să încerce să le imite în același timp. Astfel, cel care conduce are rolul de a crea o serie de gesturi și poziții pe care celălalt are datoria de a le “oglindi”. Acest proces are un puternic beneficiu asupra abilității de a putea fi atent la celălalt și de a avea o viteză de reacție bună pentru a nu exista decalaj între mișcările voastre.

Mima

Mima este o activitate foarte cunoscută, pe care sigur ai încercat-o. În principiu, cineva propune, celălalt ghicește. Avantajele sunt clare de ambele părți – cel care mimează își îmbunătățește capacitatea de a imagina, de a reprezenta și de a gesticula, cu scopul de a se face înțeles. Cel care are rolul de a ghici, este supus unui proces de deducție, care este foarte bun pentru dezvoltarea unui raționament logic, bazat pe niște indicii simple. Acest joc are astfel, numeroase calități care ajută atât la evoluția expresivității, cât și la abilitatea de a înțelege și de a elabora presupuneri și concluzii.

Memoria cuvintelor

După cum spune și numele, acest joc dezvoltă memoria participanților, dar și capacitatea de concentrare și răbdare. Unul dintre jucători spune un cuvânt, iar celălalt trebuie apoi să îl repete și să adauge încă unul. Procesul este repetitiv: următorul trebuie să repete primul cuvânt, al doilea cuvânt și apoi să propună încă unul. Astfel, se creează un șir de cuvinte din ce în ce mai lung pe care toți participanții trebuie să îl rețină, pentru ca, mai apoi, să adauge alte cuvinte. Câștigătorul este cel care reușește să memoreze în ordine toate cuvintele propuse anterior, fără să se încurce.

Exemple de jocuri 1 la 1 pe care le poți face împreună cu copilul tău

Așadar, orice copil cu vârsta cuprinsă între 0 și 14 ani trece prin niște etape specifice, care au caracteristici unice. În aceste perioade, fii alături de el încercând să înțelegi și să participi la toate descoperirile lui. Nu trebuie să te îngrijorezi cu privire la rapiditatea cu care acumulează aceste informații, fiindcă fiecare om are ritmul său. Fii alături de prichindelul tău și bucură-te de toate aceste perioade!

Sursă foto: pixabay.com

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicata.